La ce oră să evaluezi viziunea. Videanu: Viziunea economică a USL este superficială şi insuficient fundamentată

WhatsApp Foto: SparkNews. Consilierul ministrului anunță că, în perioada următoare, scenariul propus de minister va fi discutat în cadrul unor întâlniri cu actorii principali implicați în actul educațional și, în funcție de amendamentele aduse, acesta la ce oră să evaluezi viziunea va aplica treptat, într-un orizont de timp ce ar putea avea ca punct final anul Radu Szekely face precizări referitoare la redenumirea clasei pregătitoare, spune cum ar trebui să fie sistemul de evaluare în clasele I-III și ce presupune evaluarea socio-emoțională la finalul clasei a III-a.

De asemenea, consilierul ministrului vorbește despre rolul consilierului de orientare profesională, cel care va lua locul dirigintelui din clasa a VII-a, despre admiterea la liceu și în ce ar consta proba de Creativitate de la Bacalaureat. Toate sunt propuneri, nu sunt bătute în cuie, precizează consilierul. Radu Szekely a lucrat mult timp ca profesor în Finlanda și s-a întors în România pentru a se ocupa de acest proiect.

Ce le răspundeți? De când se aplică? Este o viziune pe care ministerul o prezintă: unde ar trebui învățământul sau serviciul public de educație să ajungă până în anul Acolo vrem să ajungem. Va urma acum dezbaterea publică, va fi organizată și în mod structurat, adică vor fi întâlniri la nivel de județe. Au fost programate deja aceste întâlniri?

• Viziune minus nașterea naturală
•  Мидж.

Da, există un calendar al doamnei ministru care va merge în țară în zilele de joi și vineri, în săptămânile ce urmează. Întâlnirile sunt organizate la nivelul a patru județe limitrofe la ce oră să evaluezi viziunea apropiate și vor fi discuții cu directorii de școli, cu învățătorii, profesorii… La aceste întâlniri vor fi discutate atât draftul noii Legi a educației, cât și această viziune, astfel încât noua lege să preia elemente din document?

Da, scopul este să vedem în ce măsură legea poate prelua din viziune și cum poate prelua. Primele 10 pagini din document sunt efectiv viziuni — care sunt valorile, principiile, cine contribuie la educație, ce rol are fiecare parte - după care urmează 10 pagini de scenariu: un scenariu propus de minister de implementare a viziunii.

Videanu: Viziunea economică a USL este superficială şi insuficient fundamentată

Și scenariul acesta va fi dezbătut în perioada următoare pentru a transfera acele valori în realitate. Noi acest lucru propunem să se facă: aveți alte propuneri mai bune, vedem, le discutăm și, în final, scenariul respectiv va deveni lege, modificat în urma dezbaterilor publice, a propunerilor care vin de la actorii implicați, de la profesori, sindicate ș.

Deci, nu este ceva bătut în cuie în momentul de față și nu pot să vă spun că se va implementa din toamnă pentru că nu este posibil. Cel mai probabil la ce oră să evaluezi viziunea începutul anului școlaradică toamna următoare, vor începe să se implementeze treptat schimbările propuse.

Este posibil ca din anul școlar să avem clasa I direct? Este doar o renumerotare a claselor pentru a elimina conceptul de clasă 0 și clasă pregătitoare… Dar ce a deranjat la această clasă pregătitoare?

Că de fapt toată școala te pregătește. Nu poți să spui că te pregătește pentru școală pentru că ești deja în școală. Când era la grădiniță, puteai să spui că te pregătește pentru școală, dar, din moment ce s-a mutat la școală, ești deja în școală. În afară de asta, se schimbă puțin structura în scenariul propus: vor fi trei ani inițiali care carte de vedere bates de fapt similari, ca și structură, clasei pregătitoare de acum.

Adică se va lucra doar cu învățătoarea și se va lucra pe competențele-cheie, de bază.

Ele sînt construite cu scopul reducerii dependenţei faţă de livrăriile de gaze ruseşti. Tronsonul până la Chişinău, cu o lungime de aproximativ de kilometri, ar urma să fie construit pană in Marius Lazurca, ambasadorul României în Republica Moldova oferă mai multe detalii. Europa Liberă: Am citit în presă despre gazoductul Iaşi-Ungheni că ar fi devenit inutil. Aşa să fie?

Așadar în clasa I ar urma să se facă același tip de activități ca în clasa pregătitoare actuală? Da, se schimbă numărătoarea, se schimbă denumirea clasei pregătitoare în clasa I și tipul de activități care sunt definite acum pentru clasa pregătitoare se vor extinde pe primii trei ani. Adică, în primii trei ani de școală, copiii vor face activități care să îi pregătească pentru învățare pentru tot parcursul vieții, să li se descopere stilurile de învățare, să vadă fiecare ce talente, aptitudini are, unde învață mai ușor, unde învață mai greu și ideea este ca, până la clasa a III-a, să îi învățăm să citească, să scrie, să socotească și cam atât.

Se vor da calificative? Evaluările se vor face altfel. Mi-e greu deocamdată să comentez asupra evaluărilor pentru că încă se discută și se va lua și de la public ceea ce dorește.

Ideea este să se facă doar o evaluare narativă, continuă, formativă a copilului, adică să nu mai dăm calificative pentru că sunt evaluări sumative care nu spun foarte multe la o vârstă atât de fragedă. Deci, o evaluare formativă să vedem unde a ajuns și cum îl ducem mai departe. Având în vedere că și grădinița devine obligatorie, copilul vine deja de acolo cu un profil și, pe profilul respectiv, își construiește învățătorul activitățile cu copilul astfel încât să-i aducă pe toți la același nivel de literație, de bază.

Și nu ne mai interesează foarte mult notele, calificativele, ierarhizarea… Am auzit mulți profesori din învățământul primar care spun că, dacă ar fi să schimbe ceva, acel lucru ar fi eliminarea calificativelor… Ierarhizarea copiilor la vârsta aceasta este artificială.

S-ar putea ca unul, în câteva săptămâni, să învețe mult mai mult decât altul și celălalt să învețe, în următoarele trei săptămâni, la fel de mult pentru că are o dispoziție psihologică care îi permite să învețe.

Și atunci calificativele date la un interval de săptămâni nu se justifică. În ce ar consta și cum ar fi evaluat copilul? Este o evaluare cognitivă, pe de o parte, și una socio-emoțională, pe de altă parte. Se evaluează nivelul de pregătire al copilului pentru învățare, dacă este gata să învețe ceea ce urmează să învețe, să i se dezvolte și celelalte competențe și, dacă nu este gata, să se intervină în perioada imediat următoare cu psihologi pentru a-l sprijini în procesul de învățare.

Acesta la ce oră să evaluezi viziunea scopul evaluării socio-emoționale. Dar cum se va face exact această evaluare socio-emoțională? Pe partea cognitivă — scris, citit, socotit — este destul de clar și vrem să îi aducem pe toți la același nivel.

• Tratamentul vederii pentru glaucom
• Test ocular pentru fete
• Videanu: Viziunea economică a USL este superficială şi insuficient fundamentată

Ideea este că, în clasele IV-V-VI care vor fi tot cu învățătorii, dar și cu profesori, învățătorul să lucreze în continuare mai intens pe competențele-cheie cu acei copii care au rămas în urmă și să îi aducă la același nivel.

Dacă există diferențe și probabil că există. Copiii nu se dezvoltă în același ritm. Pe partea socio-emoțională, ne gândeam la baterii de teste consacrate care există și aici vor interveni consilierii școlari  și psihopedagogii cu baterii de teste prin care vor fi evaluate aceste competențe ale copiilor care îi ajută să învețe.

Unde sunt consilieri școlari, pentru că nu există în toate școlile… Aici este o altă chestiune care va trebui rezolvată. Noi am identificat niște nevoi și aceasta este o nevoie reală. Copiii nu învață sau nu își dezvoltă anumite competențe nu pentru că nu au capacitatea intelectuală, ci pentru că există bariere și factori psihologici și emoționali care îi împiedică să se dezvolte.

Account Options

Și atunci, trebuie intervenit și la nivelul acesta. În momentul de față, se intervine ad-hoc acolo unde învățătorul constată că ar putea să fie o problemă.

Prin la ce oră să evaluezi viziunea testări, vrem să ne asigurăm că toți copiii au aceeași șansă, să li se descopere nu doar problemele, dar și și factorii motivaționali, adică ce poate să îi ajute să învețe. Nu sunt psiholog, dar există teste psihologice și psihopedagogice care pot ajuta.

Pe aceasta ne bazăm. Și, dintr-odată, persoana aceea nu este înlocuită de nimeni pentru că profesorii nu au timpul necesar să stea cu copiii la clasă să se atașeze emoțional și este un vâltoare din care copiii ies afectați emoțional și psihologic. Și atunci, pentru a facilita tranziția, pentru a o face mai ușoară, învățătorul continuă până la clasa a VI-a și intră, treptat, profesorii pe discipline, nu doar pe limbi străine, cum presa a preluat din discursul doamnei ministru.

Ea a dat doar un exemplu acolo. Aceștia intră treptat, la toate disciplinele, până când rolul învățătorului dispare. Și atunci rolul învățătorului în anii reabilitare pentru vedere slabă fi de sprijin și acțiune remedială cu copiii care au rămas în urmă — să îi aducem pe toți la același nivel și, pe de altă parte, avem profesor de sprijin la clasă, atunci când se predă o altă materie, istoria să spunem.

Având în vedere că învățătorul își cunoaște copiii foarte bine îl ajută și pe profesor să lucreze cu ei mai bine. Un scenariu inspirat din modelul finlandez Toată această arhitectură a sistemului de învățământ este inspirată de afară, bănuiesc… Parțial, da.

Un model similar funcționează în Finlanda și este bazat și pe etapele de dezvoltare psihosocială a copilului. Între 6 și 12 ani este copilăria mare.

Având un rol important în eficientizarea activităţilor de orice tip, evaluarea este permanentă în orice domeniu de activitate umană. Învăţământul este un domeniu central şi de maximă importanţă socială, iar evaluarea în domeniul educaţiei şi al învăţământului urmăreşte să aprecieze cu obiectivitate şi prin mijloace ştiinţifice efectele unei acţiuni pedagogice. Evoluând de la concepţia tradiţională asupra evaluării, ce o situa în finalul învăţării, astăzi evaluarea este un act care se integrează organic în acelaşi proces de învăţare, creând relaţii interactive şi circulare. Elevul, în timp ce învaţă, efectuează repetate procese de valorizare şi de apreciere critică care-i servesc ca bază pentru luarea deciziilor orientative în propria-i formare şi dezvoltare.

După 12 ani începe pubertatea și atunci intrăm într-o cu totul altă discuție: trebuie să le dăm drumul copiilor, să-și iasă din matcă, să se descopere altfel, învățarea este mai puțin directivă, trebuie să îi lăsăm pe ei să aleagă… Dar până la clasa a VI-a, putem să mergem pe învățarea aceasta directivă. Noi știm ce trebuie să învețe, care este nivelul funcțional de competențe pe care trebuie să îl aibă și îi dirijăm astfel până când vor trece în clasa a VII-a și vor avea doar profesori și începe consilierea profesională… Aici începe un alt ciclu… În propunere se numește ciclul secundar inferior, dar se poate numi gimnazial.

Și asta nu-i totul: particularitatea României constă în aceea că și puținul pe care-l are nu este interconectat la celelalte componente. Cum aducem administrația publică în era digitală?

Nu prea are importanță, e o denumire. Și atunci vor fi consilieri de carieră care să îi ajute. Ideea mea a fost ca acești consilieri de carieră să preia rolul dirigintelui.

Începutul anului școlar în viziunea mea și autoevaluarea la copii

Ei ar lucra cu clasa, ar avea și ore specifice de consiliere, dar vor fi și diriginții claselor astfel încât să cunoască copiii. În acest fel, luăm și de pe profesor povara dirigenției care, de multe ori, înseamnă hârtii… Dispare dirigintele și apare consilierul de la ce oră să evaluezi viziunea profesională… Câți astfel de consilieri să fie într-o școală?

Este o propunere. Acum să vedem… V-am spus, noi am identificat niște nevoi, trebuie să găsim resursa umană și este foarte clar că, în momentul de față, nu sunt suficienți consilieri în România ca să poată prelua dintr-odată sarcinile acestea. E nevoie de pregătire… Aam înțeles că Universitatea din București are pregătit un restaurare hipermetropie-vedere pentru consiliere în școli, inclusiv specializare pe orientare în carieră.

Dar va dura până vom avea un corp de consilieri suficient de mare ca să preia rolul acesta. Dar, treptat, poate până în anulreușim să ajungem la nivelul acesta de implementare. Tot în document apare ideea de lider educațional care să conducă școala. Este o funcție similară celei de director de astăzi?

Da, este similară, dar este un lider educațional care are niște competențe speciale. Va exista un program special de Masterat, pe care sper ca universitățile să îl înceapă cât de curând și vom discuta despre conținuturi. Ideea este să poată fi o persoană care să ralieze în jurul școlii comunitatea și să știe să creeze o rețea cu agenții economici, cu ONG-urile și să se ocupe exclusiv de această parte, să îi degrevăm de obligația de a preda și să lucreze exclusiv pe administrație, management și dezvoltarea școlii.

Să seteze o direcție pentru școala respectivă, să dezvolte o cultură organizațională… Starea de bine este punctul final. Rolul lui este să se asigure că toată lumea se simte bine, vine la serviciu cu plăcere, nu se tem unii de alții, părinții de profesori, profesorii de copii, copiii de profesori. Cum se va face admiterea la liceu? În mod normal, ar trebui să se facă după aceleași principii ca și până acum pentru că funcționează.

Repartizarea computerizată funcționează și nu văd de ce am schimba. În Finlanda cum este? Este similar.

Finlanda a introdus sistemul computerizat de repartizare după România. Ce va conta la calcularea mediei de admitere în liceu este Evaluarea Națională, notele din ultimii trei ani clasele VII-IX într-un anumit procent, dar nu s-a discutat încă procentul, și ne gândim la o modalitate de a cuantifica recomandările consilierilor de carieră, în așa fel încât să aibă o influență, un impact asupra repartizării la licee.

Standarde de evaluare, la clasă Dar ce nu ar fi o variantă mai bună examenul de admitere la liceu? Cel puțin la nivelul părinților se comentează că aceste medii V-VIII sunt umflate… Suntem și noi la curent cu aceste discuții… Din moment ce există o astfel de problemă, trebuie să o corectăm.

Sistemul de repartizare funcționează și este echitabil. Trebuie să corectăm modul de evaluare în școli astfel încât o notă dată în București, la o școală foarte bună, sau în Sibiu sau în Cluj să fie echivalentă cu aceeași notă dată oriunde, unde poate profesorii sunt mai generoși cu notele… Și atunci se propune ca evaluarea să fie mult mai standardizată.

Vor fi niște standarde de evaluare, pe fiecare disciplină, itemi obiectivi și transparenți de evaluare pentru fiecare disciplină, concepuți de ISE și CNEE, și profesorii vor trebui să facă evaluarea folosind acei itemi obiectivi.

Deci nu mai dau lucrări de control așa cum vor și nu își mai fac propriile criterii de evaluare, ci vor trebui să folosească aceste standarde.

Și, în momentul în care dă o notă de 8, nivelul de pregătire și cunoștințe al copilului trebuie să corespundă standardului definit de Consiliul de Evaluare. Cumva, uniformizăm și omogenizăm evaluarea și asta va dura o vreme, nu se va întâmpla peste noapte.

Și este normal să existe, în anii următori, o perioadă de pregătire a profesorilor pentru că schimbările sunt majore.

Au existat foarte multe reacții în privința acelei probe de Creativitate.