Cum să vă reveniți viziunea

România Dragoş Anastasiu: România are nevoie de viziune şi spirit antreprenorial Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană Dragoş Anastasiu crede că în anul acesta, marcat de pandemie şi, implicit, de teama de a călători în zone mai îndepărtate, turismul românesc va avea de câştigat.

Dragoş Anastasiu: România are nevoie de viziune şi spirit antreprenorial

DW: Domnule Dragoş Anastasiu, în calitate de preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană şi de om de afaceri de succes, repatriat cu ani în urmă din Germania, sunteţi un bun cunoscător al economiei româneşti. România a fost şi ea profund afectată de actuala criză, fără precedent, declanşată de pandemia de coronavirus.

Cum evaluaţi impactul crizei asupra României? Dragoş Anastasiu: Ar trebui să vorbim despre trei nivele de impact: cel medical, cel psihologic şi impactul economico-financiar. În ce priveşte impactul medical, cred că România nu a întâmpinat o problemă aşa de mare, autorităţile gestionând cu mare precauţie şi din timp pandemia, aşa încât nu s-a ajuns la o supraîncărcare a sistemului medical.

Noii veniți în lumea financiară

Din punct de vedere psihologic, cred că va trebui să mai aşteptăm ca să ne dăm seama cât de mare a fost impactul. Un rol major l-au jucat teama, izolarea, frica de a pierde locul de muncă, problemele antreprenorilor, care şi-au văzut periclitate afacerile — în acest plan cred că impactul este semnificativ. Şi toate aceste temeri încă nu au trecut… Aşa e, trebuie văzut cum evoluează situaţia.

Dacă urmărim ce se întâmplă acum pe litoral, în deltă, în parcuri, cred că vom reveni destul de repede la obiceiurile dinainte. Referitor la al treilea nivel, cel economic, aici efectele crizei sunt devastatoare pentru că România este o economie fragilă, fără prea mari resurse, cu antreprenori la prima sau la a doua generaţie, care în toată această perioadă au fost preocupaţi şi de propriile bugete. Firmele nu au avut şi caracteristicile viziunii vulpii au în continuare resurse financiare pentru perioade grele.

1. Un american studiază la Galați impactul reintegrării românilor reveniţi din străinătate
2. Sisteme de viziune industrială - ETN
3. Viziunea plus 8 este ca
4. Viziunea noastră pentru EOS - EOS KSI Romania SRL în România
5. kehrt nach - Traducere în română - exemple în germană | Reverso Context
8. Diagrama de perimetrie a câmpului vizual

În plus, avem şi mentalitatea latino-balcanică de a trăi momentul şi de a nu pune deoparte când ne e bine pentru a avea când ne e rău. Aici lucrurile cred că vor fi complicate.

Vom vedea cum se dezvoltă Europa, pentru că suntem dependenţi economic de Europa şi în special de Germania. Membrii AHK, de pildă, erau ceva mai optimişti acum o lună şi jumătate sau două decât sunt acum, respectiv înainte de a reporni motoarele din zona automotive, de exemplu.

Inovația FinTech singură nu va fi suficientă

E o îngrijorare destul de mare. Deci eu cred că se vor înregistra scăderi semnificative şi România, nefiind o ţară cu resurse, va avea destul de mult de suferit.

Cred că vor trece câţiva ani până ce vom reatinge nivelul din Vi cum să vă reveniți viziunea părut măsurile de carantină, anti-coronavirus, prea dure, exagerate? Sunteţi nu doar antreprenor, ci şi medic. E greu de spus. Ştiţi cum e, după război mulţi viteji se arată.

E greu să-ţi dai cu părerea dacă nu poţi şi dovedi ceea ce spui. Am urmărit cu cum să vă reveniți viziunea atenţie ceea ce a fost publicat pe această temă, am citit foarte multe studii, am urmărit cum au reacţionat alte ţări şi părerea mea personală, strict personală, este că măsurile au fost exagerate peste tot, cu excepţia câtorva state, a existat o teamă mare ca sistemul medical să nu fie supraîncins, măsura normală ar fi fost aceea de protejare a persoanelor vulnerabile.

Cred că dacă se mergea pe ideea de a proteja această categorie şi a-i lăsa pe ceilalţi să-şi desfăşoare activităţile economice şi dacă oamenii erau lămuriţi cu privire la importanţa respectării măsurilor de igienă, cred că situaţia ar fi fost una mai bună. Dar, repet, nu e deloc simplu de răspuns la această întrebare. Unii au fost la butoane, au gestionat problema într-un anumit fel şi acum să venim noi să criticăm nu este fair.

Nu ştii cum e când eşti tu la butoane şi porţi întreaga responsabilitate… De pe margine e uşor de comentat. Va trebui să mai aşteptăm înainte de a face evaluări. Una e o economie performantă, care nu şi-a oprit motoarele şi alta e o economie vulnerabilă care şi-a oprit în bună parte motoarele. După oprirea motoarelor, toată lumea încearcă acum să-şi repornească economia, turismul, de pildă, extrem de afectat de actuala criză, şi se iau pretutindeni măsuri de relaxare, inclusiv în România.

Germania a adoptat de curând un pachet imens de măsuri — în valoare de de miliarde de euro, care presupune între altele şi reducerea TVA-ului pentru o jumătate de cum să vă reveniți viziunea. Aceasta după o serie de alte măsuri decise într-o primă fază, printre care şi regimul de lucru kurzarbeit, care va fi introdus acum şi în România. Ştiu că v-aţi angajat mult în acest sens. Ce ar putea fi un model pentru România pentru atenuarea efectelor majore ale crizei coronavirus?

Un american studiază la Galați impactul reintegrării românilor reveniţi din străinătate

Kurzarbeit este cu siguranţă un model. Poate că iniţial guvernanţii nu l-au înţeles foarte bine, dar între timp s-a decis să se introducă. Eu mi-aş dori foarte mult să avem, suplimentar faţă de măsurile pe care guvernul le-a luat deja, kurzarbeit de la 15 iulie sau măcar începând cu 1 august. A combina în această perioadă munca cu şomajul este exact de ceea ce avem nevoie pentru că trăim cu o lipsă de predictibilitate.

Nimeni nu ştie cum va evolua cererea şi antreprenorii trebuie să fie extrem de flexibili. Măsuri rigide, gen 41,5 la sută din salariul plătit de stat pentru cei care au beneficiat de şomaj tehnic, pot fi apreciate şi pozitiv, dar pot genera şi tot felul de probleme şi atunci combinaţia cu acest kurzarbeit ar fi ideală.

Ar fi un mare ajutor pentru economia României. Şi referitor la reducerea TVA-ului? Avem un sistem fiscal în România extrem de ciuruit, plin de excepţii. E drept că reducerile fiscale reprezintă întotdeauna un stimul pentru industria respectivă.

Dar noi avem nevoie de măsuri anti-ciclice, întotdeauna am luat măsuri pro-ciclice şi de aceea ne-a prins criza asta fără resurse financiare la buget. Pentru că atunci când ne-a fost bine n-am preluat modelul Germaniei de a avea excedente şi a pune cum să vă reveniți viziunea de-o parte, ci am mers pe modelul nostru latino-balcanic, în care am trăit clipa. Când am avut nişte bani i-am cheltuit. Sunt necesare şi creşterile de salarii şi creşterile de pensii pentru că nivelul la care îmbunătățirea vederii cu deteriorarea legată de vârstă aflăm în momentul de faţă nu e demn de Uniunea Europeană, ca să mă exprim diplomat.

E greu când ai peste un milion de pensionari cu pensii sub o mie de lei, adică şi puţin de euro.

Să fim sinceri: cum poţi trăi cu de euro pe lună? Nu e simplu. Întrebarea e cum faci ca economia să producă suficienţi bani ca să ai şi pentru pensii, dar şi pentru educaţie, pentru autostrăzi, pentru sistemul de sănătate — e o balanţă spre care trebuie să tindem şi pentru aceasta ne trebuie politicieni cu viziune, spirit antreprenorial la guvernare, gândire pe termen lung şi o colaborare foarte strânsă cu antreprenorii. Noi toţi vedem potenţialul şi ne e ciudă că nu-l putem atinge.

Mânaţi de această frustrare, văd tot mai mulţi antreprenori dornici să se implice în a ajuta guvernul.

Vorbeaţi de potenţial. De ani de zile se tot atrage atenţia, inclusiv referitor la turism, că România dispune de un potenţial neexploatat cu adevărat până acum. Cum poate fi relansat turismul românesc?

Plecaţi cu scandal, reveniţi cu lauri; Ce se ascunde în spatele remanierilor la Guvern | cubicsuite.ro

Ştiţi cum se spune în fotbal: s-a născut talent şi a murit speranţă. Odată cu pandemia s-a format această Alianţă pentru Turismla care şi-au dat mâna 18 asociaţii.

A avea o voce în industria turismului este unul dintre paşii obligatorii - o voce puternică, o voce care să fie ascultată. Apoi e nevoie de parteneriate public-private — şi mă refer la zona de promovare, de management a destinaţiei.