Viziune în adolescență
Conținutul
Această etapă este marcată de trăiri intense, conturându-se unicitatea omului. Acum descoperim sentimentele, trăirile și pasiunile. Din păcate, descoperirea de sine este cea mai grea, întrebându-te mereu de ce nu ești așa ori altfel, poate ca ceilalți.
Răspunsul e unul simplu: eu sunt eu și ei sunt ei, astfel noi toți fiind unici — aceasta este, în esență, frumusețea ființei umane. Astfel, tânărul om va încerca pe cât posibil să se diferențieze de tot ceea ce consideră a fi ordinar, va încerca să își formeze o personalitate și o proprie viziune asupra lumii și a vieții.
Adolescenții se simt mai liberi — precum miticul Icarus- tinerii suferă de impulsuri de rebeliune, încercând să-și însușească atitudinea adultului. Astfel, Icarus nu a ascultat sfatul viziune în adolescență său și a zburat mai presus de nori până în cele din urmă Soarele i-a topit aripile.
Pe de altă parte, adolescența reprezintă și confruntarea cu lumea reală, conștientizarea ostilității mediului înconjurător.
Morozan compară acest eveniment cu zborul păsării prea apropiat de pământ, astfel evidențiindu-se și suferințele acestei perioade: încercarea de a ne încadra în contemporanitate, încercarea de a-i face pe ceilalți să ne accepte.
În consecință, adolescentul ajunge să își conteste valoarea propriei imagini, modificând-o constant. Cam aceasta este adolescența. Elev: Călin Albu.