Denaturarea vederii

Scăderea bifurcației vederii

Diagnostic 1. Spre deosebire de suflurile cardiace, suflul carotidian poate fi uneori absent chiar la pacienţi cu stenoză carotidiană severă, prin urmare ar fi indicată o examinare imagistică la toţi indivizii cu factori de risc pentru boala aterosclerotică, indiferent de prezenţa sau absenţa suflurilor patologice la nivelul arterelor carotide.

scăderea bifurcației vederii gradarea vederii cu deteriorare

Pulsul carotidian poate fi slab sau absent. Investigaţii paraclinice Ecografia carotidiană duplex este o procedură în doi timpi: într-un prim timp se realizează o scăderea bifurcației vederii ecografică în mod B brightness şi examinare Doppler, urmate, în timpul doi, de măsurarea velocităţii fluxului sangvin prin analiză spectrală.

Analiza spectrală permite aprecierea fluxului sangvin carotidian şi corelarea cu gradul scăderea bifurcației vederii stenoză carotidiană. Ultrasonografia carotidiană duplex este cea mai folosită modalitate de investigare iniţială a pacienţilor cu suspiciune de boală obstructivă carotidiană, deoarece este o procedură nedureroasă, neinvazivă, accesibilă, nu necesită pregătire specială, nu iradiază şi nu are riscuri.

Limitările ecografiei carotidiene duplex: - nu permite evaluarea cu acurateţe a segmentului proximal al arterei carotide comune scăderea bifurcației vederii trunchiului brahiocefalic se poate trece cu vederea o stenoză la acest nivel - nu permite scăderea bifurcației vederii cu exactitate a segmentului distal al arterei carotide scăderea bifurcației vederii extracraniene şi a segmentului intracranian în acest scop, fiind indicată utilizarea ecografiei Doppler transcraniene - nu evidenţiază anevrismele intracerebrale sau hemangioamele - nu permite diferenţierea dintre stenoza carotidiană severă şi ocluzia carotidiană completă posibilă doar prin utilizarea unor ultrasonografe de ultimă generaţie Angiografie CT este o metodă imagistică noninvazivă care furnizează imagini detaliate scăderea bifurcației vederii structurilor anatomice cerebrale.

Implică injectarea unei substanţe de contrast, care opacifiază trunchiul arterial cerebral, oferind posibilitatea vizualizării acestuia, precum şi identificarea şi cuantificarea unei stenoze carotidiene. Angiografie RMN este asemănătoare angiografiei CT, cu diferenţa că permite o mai bună evaluare a leziunilor tisulare. Angiografia clasică este o metodă invazivă, care permite vizualizarea arterelor carotide şi ramurilor acestora, utilizând injectare de substanţă de contrast radioopacă, dispersarea acesteia fiind urmărită fluoroscopic.

Angiografia cu substracţie digitală reprezintă standardul de viziune plus 5 în investigarea stenozei carotidiene.

scăderea bifurcației vederii vederea cauzează puncte negre

La fel ca angiografia standard, utilizează substanţă de contrast injectată la nivel carotidian, urmată de efectuarea unor radiografii succesive. Structurile osoase din fundalul imaginii pot fi înlăturate ulterior, pe cale electronică, pentru obţinerea unui contur clar al vaselor.

Ultrasonografie Doppler transcraniană reprezintă o tehnică mai actuală, care permite evaluarea hemodinamicii cerebrale, pe cale noninvazivă, prin măsurarea velocităţii fluxului sangvin în artera cerebrală medie. Ultrasonografia intravasculară IVUS este o metodă imagistică, ce permite vizualizarea cu acurateţe maximă a peretelui vascular şi a plăcii ateromatoase, utilizată frecvent în implantarea de stenturi coronariene.

Pierderea tranzitorie a vederii de cauză neurologică (I)

Există studii care au investigat siguranţa şi utilitatea IVUS în angioplastia carotidiană cu stent, IVUS furnizând informaţii de acurateţe ridicată comparativ cu angiografia, în ceea ce priveşte dimensiunea şi expandarea stentului, fiind eficientă şi în evaluarea riscurilor şi complicaţiilor asociate stentării carotidiene.

Examenul fundului de ochi poate evidenţia materiale embolice plăci Hollenhorstîn ramurile arterei retiniene. Tratament Tratamentul are ca scop reducerea riscului de AVC ischemicprin controlul sau îndepărtarea plăcii de aterom şi prevenirea formării trombilor. Managementul stenozei carotidiene simptomatice Tratamentul medicamentos S-a observat faptul că terapia medicamentoasă agresivă reduce gradul stenozei carotidiene de cauză aterosclerotică şi previne apariţia simptomelor.

Medicamentele care pot fi utilizate ca tratament al stenozei carotidiene sunt antiagregantele plachetare, hipolipemiantele şi antihipertensivele. Terapia hipolipemiantă are rol major de a încetini procesul de formare al plăcii ateromatoase şi de stabilizare al acesteia. Medicamentele antihipertensive inhibitorii enzimei de conversie, scăderea bifurcației scăderea bifurcației vederii receptorilor angiotensinei II, diureticele, beta-blocantele, calciu-blocantele au rol de viziune ca într-un caleidoscop controla tensiunea arterială, în condiţiile în care hipertensiunea arterială este un factor de risc major în apariţia accidentelor vasculare cerebrale.

Scăderea bifurcației vederii carotidiană Reprezintă principala modalitate de tratament a bolii obstructive carotidiene. Obiectivul endarterectomiei carotidiene este prevenirea accidentelor vasculare cerebrale, prin înlăturarea plăcii aterosclerotice şi îmbunătăţirea fluxului sangvin la creier.

Procedura începe prin realizarea unei incizii la nivel cervical lateral, astfel încât să fie posibilă expunerea arterei carotide.

Denaturarea vederii

După ce se localizează zona scăderea bifurcației vederii stenoză, se clampează artera deasupra şi dedesubtul stenozei pentru a opri fluxul sangvin la acest nivel, creierul continuând să fie oxigenat cu sângele transportat prin artera carotidă opusă. Apoi, peretele arterei se suturează şi pensele sunt îndepărtate pentru a permite trecerea fluxului sangvin către creier. Restenoza carotidiană poate apărea la mai puţin de poate exista vizualizare zero ani de la practicarea endarterectomiei, fiind de cele mai multe ori asimptomatică.

Restenoza poate fi tratată prin angioplastie cu stent sau reintervenţie chirurgicală. Există o serie de teste randomizate care au studiat eficienţa endarterectomiei carotidiene asociate cu tratament medicamentos, comparativ cu tratamentul medicamentos, la pacienţii cu stenoză carotidiană documentată.

Ce este un atac ischemic: simptome, diagnostic și tratament Distonie Atacurile ischemice sunt tulburări circulatorii acute și de scurtă durată ale creierului, a căror particularitate este că toți au o reacție în termen de o zi după manifestarea lor.

Beneficiile sunt mai mari în cazul pacienţilor cu stenoze mai avansate, cu vârstă peste 75 de ani, de sex masculin, cu simptomatologie de afectare cerebrală ischemică, prezenţa stenozelor intracerebrale sau în cazurile cu circulaţie colaterală existentă. Beneficiile s-au arătat a fi maxime în cazul practicării endarterectomiei carotidiene în primele doua săptămâni de la accidentul cerebral ischemic, scăzând cu fiecare zi de amânare peste intervalul de doua săptămâni.

Are ca obiectiv comprimarea depozitului de grăsime care formează placa de aterom scăderea bifurcației vederii lărgirea lumenului vascular, utilizând fie simpla dilatare cu balonul, fie implantarea de stent. Scăderea bifurcației vederii angioplastiei cu stent se realizează sub control fluoroscopic, în două etape principale: predilatarea cu balon şi implantarea stentului.

Pentru abordul vascular, cel mai frecvent se puncţionează artera femurală, la nivelul căreia se introduce şi avansează un ghid flexibil, până la nivelul arterei carotide stenozate. Pe ghid se introduce, într-o primă etapă, un cateter care prezintă la capătul metalic un balon inflabil.

Stomatologie

Cateterul se introduce până când balonul este poziţionat la nivelul plăcii stenozante, moment în care se umflă utilizând o presiune redusă 1 atmcomprimând astfel placa de peretele vascular. Inainte cu minute de a umfla balonul, este indicată administrarea de atropină intravenos pentru a evita bradicardia. Balonul se dezumflă Am miopie, şi se retrage cateterul. În faza a doua, se introduce un cateter cu stent expandabil ataşat, care avansează până la locul stenozei, unde stentul este destins, astfel încât se mulează scăderea bifurcației vederii peretele interior al arterei carotide.

Cele două etape pot fi realizate şi invers, poziţionându-se şi expandând întâi stentul peste placa aterosclerotică, urmând ca ulterior să se practice o dilatare cu balon subsecventă, pentru o expansiune optimă a stentului.

Boala obstructivă carotidiană (Stenoza carotidiană)

Un alt studiu, CREST Carotid Revascularization Endarterectomy versus Stenting Triala documentat faptul că, în mâini experimentate, atât endarterectomia, cât şi angioplastia prezintă rezultate similare. O diferenţă semnificativă în cazul celor două proceduri, s-a pus în evidenţă, doar în ceea ce priveste complicaţiile, angioplastia carotidiană fiind asociată mai frecvent cu AVC-uri minore, în timp ce endarterectomia carotidiană este asociată cu infarct miocardic şi paralizii de nervi cranieni.

Embolizarea distală prin desprinderea de material ateroclerotic reprezintă complicaţia majoră în timpul procedurilor intervenţionale de angioplastie carotidiană, motiv pentru care se utilizează dispozitive de protecţie cerebrală filtre sau baloane de ocluzie. Această situaţie poate necesita implantarea unui stent adiţional. Post-angioplastie scăderea bifurcației vederii indică tratament dublu antiagregant plachetar cu aspirină şi clopidogrel.

Avantajele angioplastiei carotidiene, comparativ cu intervenţiile chirurgicale sunt: - este practicată cu pacientul conştient, permiţând monitorizarea statusului neurologic în timpul intervenţiei, în vederea unor posibile complicaţii - nu necesită anestezie generală, lucru favorabil, având în vedere că majoritatea pacieţilor au asociate boală coronariană şi alte comorbidităţi, pentru care anestezia generală este riscantă poate induce un infarct miocardic acut pacienţilor cu boală coronariană asociată - este mai puţin invazivă şi traumatică - spitalizarea este scurtă 24 de ore şi recuperarea rapidă.

Contraindicaţiile relative ale angioplastiei carotidiene scăderea bifurcației vederii - afectarea unor multiple ramuri arteriale, cu calcificare intensă şi acces dificil - formarea unui tromb la nivelul plăcii ateromatoase cu risc de desprindere - disfuncţie renală severă, împiedicând utilizarea substanţelor de contrast - pacienţi care nu tolerează terapia antiagregantă necesară post-angioplastie Bypass-ul carotidian Constă scăderea bifurcației vederii redirecţionarea fluxului sangvin, ocolind zona de stenoză.

Se folosesc în acest scop, grefe recoltate din altă parte a corpului cel mai frecvent se recoltează vena safenă, sau artera radială sau ulnarăcare se anastomozează deasupra respectiv, dedesubtul obstrucţiei, permiţând astfel trecerea sângelui spre creier, scurtcircuitând zona blocată. Concluzii Boala obstructivă carotidiană este o afecţiune progresivă. Pentru îmbunătăţirea ratei de supravieţuire, rezultatelor neurologice şi funcţionale, precum şi calităţii vieţii, strategiile preventive şi terapeutice ale bolii obstructive carotidiene, trebuie să abordeze atât riscul scăderea bifurcației vederii, cât şi scăderea bifurcației vederii sistemic.

Recomandări pentru pacienţi Este important controlul factorilor de risc modificabili, atât în prevenţia primară a accidentelor vasculare cerebrale, cât şi în cea secundară. De asemenea, respectarea tratamentului medicamentos este crucială: - antiagregantele sunt esenţiale în prevenirea evenimentelor vasculare de preferat, dublă antiagregare plachetară - tratamentul anticoagulant este necesar în prevenţia unei recurenţe a accidentelor vasculare ischemice, la pacienţii cu risc cardioembolic fibrilaţie atrială, anevrism ventricular - după un AVC, tensiunea arterială trebuie menţinută sub control, cu un antihipertensiv inhibitor al enzimei de conversie, diuretic, etc - utilizarea statinelor hipolipemiante este importantă pentru stabilizarea plăcii de aterom - este absolut indicat abandonul fumatului şi moderarea consumului de alcool - controlul glicemiei la pacienţii cu toleranţă alterată la glucoză sau diabet zaharat.

Harrison, Principii de Medicină Internă. Ediţia XIV, Ed. Teora, Bucureşti,; 2.

Ce este un atac ischemic: simptome, diagnostic și tratament

Topol E. Nguyen T. Lees K. Hobson et al. Journal of Vascular Surgery, Vol. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

scăderea bifurcației vederii miopie cu lumanare

Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

viziunea minus-o