Dezvoltarea unei viziuni alternative

Guvernul RomânieiMinisterul Mediului şi Dezvoltării DurabileProgramul Naţiunilor Unite pentru DezvoltareCentrul Naţional pentru Dezvoltare DurabilăBucureşti Rezumat executivElementul definitoriu al acestei Strategii Naţionale este racordarea deplină a României la o nouă filosofie a dezvoltării, proprie Uniunii Europene şi larg împărtăşită pe plan mondial - cea a dezvoltării durabile.

Se porneşte de la constatarea că, la sfârşitul primului deceniu al secolului XXI, după o tranziţie prelungită şi traumatizantă la democraţia pluralistă şi economia de piaţă, România mai are de recuperat decalaje considerabile faţă de celelalte state membre ale Uniunii Europene, simultan cu însuşirea şi transpunerea în practică a principiilor şi practicilor dezvoltării durabile în contextul globalizării.

Misiunea Institutului Naţional de Statistică

Cu toate progresele realizate în ultimii ani, este o realitate că România are încă o economie bazată pe consumul intensiv de resurse, o societate şi o administraţie aflate încă în căutarea unei viziuni unitare şi un capital natural afectat de riscul unor deteriorări ce pot deveni ireversibile.

Prezenta Strategie stabileşte obiective concrete pentru trecerea, într-un interval de timp rezonabil şi realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare adăugată înaltă, propulsat de interesul pentru cunoaştere şi inovare, orientat spre îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii oamenilor şi a relaţiilor dintre ei în armonie cu mediul natural. Ca orientare generală, lucrarea vizează realizarea următoarelor obiective strategice pe termen scurt, mediu şi lung:Orizont Încorporarea organică a principiilor şi practicilor dezvoltării durabile în ansamblul programelor şi politicilor publice ale României ca stat membru al UE.

Orizont Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile.

Castel în Transilvania – strategia și modele de dezvoltare

Orizont Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al ţărilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile. Îndeplinirea acestor obiective strategice va asigura, pe termen mediu şi lung, o creştere economică ridicată şi, în consecinţă, o reducere dezvoltarea unei viziuni alternative a decalajelor economico-sociale dintre România şi celelalte state membre ale UE.

Se asigură, astfel, îndeplinirea obligaţiilor asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene în conformitate cu Tratatul de aderaredezvoltarea unei viziuni alternative şi implementarea efectivă a principiilor şi obiectivelor Strategiei Lisabona şi Strategiei pentru Dezvoltare Durabilă reînnoite a UE Textul este structurat în 5 părţi:Partea I prezintă cadrul conceptual, defineşte noţiunile cu care se operează, descrie principalele repere ale Strategiei pentru Dezvoltare Durabilă reînnoite a UEstadiul actual al procesului de elaborare a indicatorilor de bază ai dezvoltării durabile şi măsurile relevante întreprinse de România în perioada de pre- şi post-aderare.

Partea II conţine o evaluare a situaţiei actuale a capitalului natural, antropic, uman şi social din România. Partea III înfăţişează o viziune de perspectivă, stabilind obiective precise pe cele trei orizonturi de timp, urmărind strict logica provocărilor cheie şi a temelor inter-sectoriale, aşa cum sunt formulate în Strategia pentru Dezvoltare Durabilă a UE reînnoită. Partea IV analizează problemele specifice cu care se confruntă România şi stabileşte ţinte pentru accelerarea procesului de trecere la modelul de dezvoltare durabilă, concomitent cu reducerea şi eliminarea decalajelor existente în raport cu nivelul mediu de performanţă dezvoltarea unei viziuni alternative celorlalte state membre ale Uniunii Europene.

Partea V conţine recomandări concrete privind crearea şi modalităţile de funcţionare ale cadrului instituţional menit să asigure implementarea, monitorizarea şi raportarea asupra rezultatelor Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă revizuite.

Traducere "CID" în română

Propunerile ţin seama de experienţa şi practicile statornicite în celelalte state membre ale UE şi vizează adoptarea unor soluţii novatoare, adaptate la condiţiile specifice ale României, privind responsabilizarea autorităţilor publice şi implicarea activă a factorilor sociali în realizarea obiectivelor dezvoltării durabile. Obiectivele formulate în Strategie, în urma dezbaterilor la nivel naţional şi regional, vizează menţinerea, consolidarea, extinderea şi adaptarea continuă a configuraţiei structurale şi capacităţii funcţionale ale capitalului natural ca fundaţie pentru menţinerea şi sporirea capacităţii sale de suport faţă de presiunea dezvoltării sociale şi creşterii economice şi dezvoltarea unei viziuni alternative de impactul previzibil al schimbărilor climatice.

Prezenta Strategie propune o viziune a dezvoltării durabile a României în perspectiva următoarelor două decenii, cu obiective care transced durata ciclurilor electorale şi preferinţele politice conjuncturale. Tocmai de aceea Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a fost supusă spre adoptare de către Parlamentul României, iar mecanismele de implementare, monitorizare şi raportare, precum şi cele de consultare a societăţii civile şi cetăţenilor sunt reglementate prin lege.

În paralel cu urmărirea aplicării prevederilor prezentei Strategii, mecanismele executive şi consultative vor începe, încă din anulun proces de re-evaluare complexă a documentelor programatice, strategiilor şi programelor naţionale, sectoriale şi regionale pentru a le pune de acord cu principiile şi practicile dezvoltării durabile şi cu evoluţia dinamică a reglementărilor UE în materie.

Tot în acest cadru se va elabora punctul de vedere al României şi contribuţia sa în cadrul procesului de revizuire a Strategiei pentru Dezvoltare Durabilă a UE. Istoricul şi metodologia lucrăriiElaborarea Dezvoltarea unei viziuni alternative Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă SNDD într-o formă revizuită este rezultatul obligaţiei asumate de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, conform obiectivelor convenite la nivel comunitar şi prescripţiilor metodologice ale Comisiei Europene.

Prima etapă de realizare a acestui proces o constituie dezvoltarea personală a responsabilitatea, abilitatea de a face alegeri în funcţie de diverse alternative. A doua etapă corespunde dezvoltării unei viziuni asupra carierei şi asupra. În același fel, putem descoperi că viziuni aparent incompatibile sunt Încrederea într-o decizie nu depinde de lipsa unei alternative, pentru că ar în dezvoltarea propriilor idei poate arăta mai puțin entuziasm în dezvoltarea ideilor altora.

Consiliul s-a întrunit în sesiuni lunare pentru a discuta versiunile succesive ale proiectului de Strategie, pe tot parcursul elaborării acestuia. Observaţiile, sugestiile şi recomandările formulate în cadrul şedinţelor Consiliului, precum şi cele transmise ulterior, în scris, au fost luate în considerare în cadrul lucrărilor Grupului de Redactare şi încorporate în versiunea finală a proiectului de Strategie. Lucrările Consiliului Naţional dezvoltarea unei viziuni alternative fost deschise participării mijloacelor de dezvoltarea unei viziuni alternative în masă şi au fost reflectate în presa scrisă şi audio-vizuală.

Observaţiile formulate în acest cadru au fost examinate de Grupul de Redactare şi încorporate în versiunea finală a proiectului de Strategie. Datele folosite în versiunea finală a Strategiei au fost verificate şi actualizate pe parcurs, cu sprijinul Comisiei Naţionale de Prognoză şi Institutului Naţional de Statistică.

În prima fază a fost elaborat cadrul conceptual, materializat într-un proiect de sumar care a fost apoi extins prin includerea principalelor teze care urmau să fie dezvoltate în fiecare capitol.

Paralel, a fost alcătuit un inventar al principalelor surse documentare privind principiile, obiectivele şi direcţiile de acţiune pentru implementarea dezvoltării durabile, cuprinzând documentele oficiale relevante ale Organizaţiei Naţiunilor Dezvoltarea unei viziuni alternative, Uniunii Europene, precum şi strategiile sau planurile naţionale şi programele operaţionale sectoriale ale României.

În faza următoare, Grupul de Redactare a elaborat, citirea vederii încețoșate specialităţi, variantele preliminare ale capitolelor lucrării, care au fost apoi completate şi corelate cu datele obţinute de la instituţiile guvernamentale pentru a asigura complementaritatea şi coerenţa textului în ansamblu.

Comentariile şi observaţiile formulate pe parcursul dezbaterilor publice precum şi cele primite în scris de la instituţii, asociaţii sau persoane interesate au fost încorporate, în urma analizei efectuate în cadrul Grupului de Redactare, în versiunea finală a proiectului de Strategie. Toate documentele relevante pentru elaborarea Strategiei versiunile succesive ale textului de proiect, dezvoltarea unei viziuni alternative documentare, minutele şedinţelor Consiliului Naţional de Dezbatere Publică, Consiliilor Consultative Regionale, Consiliului Ştiinţific şi Grupului de Redactare, contribuţiile scrise şi comentariile primite din partea instituţiilor şi persoanelor interesate au fost afişate pe site-ul Internet al proiectului.

Adresele de contact la Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă şi agenţia de presă EurActivpentru colectarea eventualelor contribuţii scrise, au fost aduse la cunoştinţa publicului prin intermediul mijloacelor de informare în masă.

Paralel cu finalizarea textului proiectului de Strategie s-a realizat versiunea în limba engleză, în vederea obţinerii de consultanţă externă informală înainte de prezentarea oficială a documentului la Comisia Europeană.

1. Alternative educaționale
2. CID - Traducere în română - exemple în franceză | Reverso Context
3. Vă invităm pe Toţi cei care intenţionează să-şi extindă aria autocunoaşterii, doresc armonizarea şi dezvoltarea unor relaţii constructive în societatea noastră!

În această formă, încă nedefinitivată, proiectul de Strategie pentru Dezvoltare Durabilă a României a fost prezentat în cadrul sesiunii secţiunii europene a Clubului de la Roma Bucureşti, mai Partea I. Cadrul conceptual1. Introducere: Definiţii necesareConceptul de dezvoltare durabilă sustenabilă s-a cristalizat în timp, pe parcursul mai multor decenii, în cadrul unor dezbateri ştiinţifice aprofundate pe plan internaţional şi a căpătat valenţe politice precise în contextul globalizării.

În istoria recentă, prima semnalare a faptului că evoluţiile economice şi dezvoltarea unei viziuni alternative ale statelor lumii şi ale omenirii în ansamblu nu mai pot fi separate de consecinţele activităţii umane asupra cadrului natural s-a făcut în raportul din al Clubului de la Roma intitulat Limitele creşterii Raportul Meadows. Documentul sintetiza datele dezvoltarea unei viziuni alternative evoluţia a cinci parametri creşterea populaţiei, impactul industrializării, efectele poluării, producţia de alimente şi tendinţele de epuizare a resurselor naturalesugerând concluzia că modelul de dezvoltare practicat în acea perioadă nu poate fi susţinut pe termen lung.

Problematica raporturilor dintre om şi mediul natural a intrat în preocupările comunităţii internaţionale începând cu prima Conferinţă a ONU asupra Mediului Stockholm, şi s-a concretizat în lucrările Comisiei Mondiale pentru Mediu şi Dezvoltare, instituite în Raportul acestei Comisii, prezentat în de G.

Cidului Alte traduceri Les travaux contribueront à la mise en place de processus de contrôle de la qualité réitérables et accroîtront l'efficacité des opérations de déploiement des logiciels du CID. Această activitate va contribui la instituirea unor procese repetabile de control al calității și va spori eficiența operațiilor de implementare software ale IDC. Cidul i-a dat un ultimatum regelui. Ainsi, le Cid entra à cheval dans la légende.

Bruntdland şi intitulat Viitorul nostru comun a oferit prima definiţie acceptată a dezvoltării durabile ca fiind "o dezvoltare care satisface nevoile generaţiei actuale fără a compromite şansele viitoarelor generaţii de a-şi satisface propriile nevoi".

Conceptul de dezvoltare durabilă reprezintă rezultatul unei abordări integrate a factorilor politici şi decizionali, în care protecţia mediului şi creşterea economică pe termen lung sunt considerate complementare şi reciproc dependente.

De la acest punct, problemele complexe ale dezvoltării durabile au căpătat o dimensiune masă de vizualizare la distanță globală, fiind abordate la cel mai înalt nivel la Conferinţa Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare Durabilă de la Rio de Janeirola Sesiunea Specială a Adunării Generale ONU şi adoptarea Obiectivelor Mileniului şi la Conferinţa Mondială pentru Dezvoltare Durabilă de la Johannesburg S-au conturat, astfel, programe concrete de acţiune la nivel global dezvoltarea unei viziuni alternative local Agenda 21 Locală conform dictonului "să gândim global şi să acţionăm local".

În cadrul acestui proces au fost adoptate o seamă de convenţii internaţionale care stabilesc obligaţii precise din partea statelor şi termene stricte de implementare privind schimbările climatice, conservarea biodiversităţii, protejarea fondului forestier şi zonelor umede, limitarea folosirii anumitor produse chimice, accesul la informaţii privind starea mediului şi altele, care conturează un spaţiu juridic internaţional pentru aplicarea în practică a preceptelor dezvoltării durabile.

Se recunoaşte, astfel, că Terra are o capacitate limitată de a satisface cererea crescândă de resurse naturale din partea sistemului socio-economic şi de a absorbi efectele distructive ale folosirii lor. Schimbările climatice, fenomenele de eroziune şi deşertificare, poluarea solului, apei şi recomandări pentru dezvoltarea viziunii, reducerea suprafeţei sistemelor forestiere tropicale şi a zonelor umede, dispariţia sau dezvoltarea unei viziuni alternative existenţei unui număr mare de specii de plante şi animale terestre sau acvatice, epuizarea accelerată a resurselor naturale neregenerabile au început să aibă efecte negative, măsurabile, asupra dezvoltării socio-economice şi calităţii vieţii oamenilor în zone vaste ale planetei.

Conceptul de dezvoltare durabilă are ca premisă constatarea că civilizaţia umană este un subsistem al ecosferei, dependent de fluxurile de materie şi energie din cadrul acesteia, de stabilitatea şi capacitatea ei de autoreglare. Politicile publice care se elaborează pe această bază, precum prezenta Strategie Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României, urmăresc restabilirea şi menţinerea unui echilibru raţional, pe termen lung, între dezvoltarea economică şi integritatea mediului natural în forme înţelese dezvoltarea unei viziuni alternative acceptate de societate.

Pentru România, ca stat membru al Uniunii Europene, dezvoltarea durabilă nu este una dintre opţiunile posibile, ci singura perspectivă raţională a devenirii naţionale, având ca rezultat statornicirea unei noi paradigme de dezvoltare prin confluenţa factorilor economici, sociali şi de mediu.

Strategia UE pentru Dezvoltare DurabilăDezvoltarea durabilă a devenit un obiectiv politic al Uniunii Europene începând cu anulprin includerea sa în Tratatul de la Maastricht. În anulConsiliul European de la Goteborg a adoptat Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene, căreia i-a fost adăugată o dimensiune externă la Barcelona, în anul În anulComisia Europeană a demarat un proces de revizuire a Strategiei, publicând, în luna februarie, o evaluare critică a progreselor înregistrate dupăcare punctează şi o serie de direcţii de acţiune de urmat în continuare.

Documentul a evidenţiat şi unele tendinţe nesustenabile, cu efecte negative asupra mediului înconjurător, care puteau afecta dezvoltarea viitoare a Uniunii Europene, respectiv schimbările climatice, ameninţările la adresa sănătăţii publice, sărăcia şi excluziunea vederea și degetele, epuizarea resurselor naturale şi erodarea biodiversităţii.

Ca urmare a identificării acestor probleme, în iunieşefii de state şi guverne ai ţărilor Uniunii Europene au adoptat o Declaraţie privind liniile directoare ale dezvoltării durabile, care încorporează Agenda de la Lisabona, revizuită, pentru creşterea economică şi crearea de noi locuri de muncă drept o componentă esenţială a obiectivului atotcuprinzător al dezvoltării durabile.

După o largă consultare, Comisia Europeană a prezentat, la 13 decembrieo propunere de revizuire a Strategiei de la Goteborg din Ca rezultat al acestui proces, Consiliul UE a adoptat, la 9 iunieStrategia reînnoită de Dezvoltare Durabilă, pentru o Europă extinsă. Documentul este conceput într-o viziune strategică unitară şi coerentă, având ca obiectiv general îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii pentru generaţiile prezente şi viitoare prin crearea unor comunităţi sustenabile, capabile să gestioneze şi să folosească resursele în mod eficient şi să valorifice potenţialul de inovare ecologică şi socială al economiei în vederea asigurării prosperităţii, protecţiei mediului şi coeziunii sociale.

Dezvoltarea unei viziuni alternative

Strategia UE pentru Dezvoltare Durabilă, ce reprezintă fundamentul Strategiei Naţionale a României în domeniu, completează Strategia de la Lisabona şi se doreşte a fi un catalizator pentru cei ce elaborează politici publice şi pentru opinia publică, în scopul nu poate trăi cu o vedere proastă comportamentului în societatea europeană şi, respectiv, în societatea românească şi implicării active a factorilor decizionali, publici şi privaţi, precum şi a cetăţenilor în elaborarea, implementarea şi monitorizarea obiectivelor dezvoltării durabile.

Responsabilitatea pentru implementarea Strategiei revine Uniunii Europene şi statelor sale membre, implicând toate componentele instituţionale la nivel comunitar şi naţional.

Este subliniată, de asemenea, importanţa unei strânse conlucrări cu societatea civilă, partenerii sociali, comunităţile locale şi cetăţenii pentru atingerea obiectivelor dezvoltării durabile.

Aspectele de conţinut ale Strategiei UE se concentrează asupra unui număr de 7 provocări cruciale şi 2 domenii trans-sectoriale. Multe dintre ţintele convenite în cadrul UE sunt stabilite în expresie numerică sau procentuală, cu termene stricte de implementare, fiind obligatorii pentru toate statele membre.

Strategia UE stabileşte, de asemenea, proceduri precise de implementare, monitorizare şi urmărire, cu obligaţii de raportare la fiecare doi ani, din partea Comisiei Europene şi statelor membre, dezvoltarea unei viziuni alternative angajamentelor asumate.

Următorul termen pentru analizarea progreselor înregistrate şi revederea priorităţilor Strategiei UE de către Consiliul European este septembriecu obligaţia statelor membre de a raporta asupra implementării Strategiilor Naţionale până cel mai târziu în luna iunie Întrucât România s-a angajat să finalizeze propria Strategie Naţională pentru Dezvoltare Durabilă, revizuită, până la dezvoltarea unei viziuni alternative anului şi să o prezinte apoi Comisiei Europene, primul termen de raportare asupra implementării este luna iunie Indicatorii dezvoltării durabileMonitorizarea tendinţelor dezvoltării folosind şi indicatori situaţi în afara activităţii economice precede formularea principiilor dezvoltării durabile şi s-a afirmat paralel cu procesul de definire a strategiilor de dezvoltare durabilă elaborate sub egida Naţiunilor Unite şi, respectiv, a Uniunii Europene.

Astfel de instrumente de monitorizare au fost produse de o varietate de instituţii, de la întreprinderi sau formaţiuni ale societăţii civile, grupuri de experţi sau centre de cercetare până la administraţii locale, guverne naţionale, organizaţii interguvernamentale sau instituţii financiare internaţionale.

Amploarea acestor eforturi, care s-au intensificat în ultimii ani atât la nivel naţional cât şi în formule multinaţionale colaborative, reflectă nevoia percepută de a dispune de astfel de instrumente, de a acoperi o plajă diversă de aplicaţii şi de a depăşi o seamă de dificultăţi metodologice. Diferenţele, încă notabile, dintre modalităţile de construcţie, stadiul de dezvoltare şi gradul de utilizare efectivă a unor seturi coerente de indicatori ilustrează complexitatea sarcinii de a regăsi compatibilităţi reale între abordările empirice şi normative din domeniile distincte care se integrează în conceptul dezvoltării durabile: economia, societatea şi capitalul natural.

Навигация по записям

În aceste condiţii, aspectele metodologice, aflate încă într-o fază de fundamentare teoretică, sunt preluate dinamic în procesul de dezvoltare a aplicaţiilor de raportare statistică.

Convenirea unui set de indicatori acceptaţi ai dezvoltării durabile, inclusiv reflectarea în sistemul conturilor naţionale, prin instrumente specifice, a factorilor ecologici şi sociali ai dezvoltării, constituie în continuare un subiect de preocupare prioritară din partea Oficiului de Statistică al Comunităţilor Europene EurostatComisiei Economice ONU pentru Europa UNECE şi Organizaţiei pentru Colaborare şi Dezvoltare Economică OCDE.

România, prin Institutul Naţional de Statistică, este pete de vedere în mod activ în acest proces. În faza dezvoltarea unei viziuni alternative, Institutul Naţional de Statistică transmite la Eurostat un sistem parţial de indicatori, integrat în sistemul european al dezvoltării durabile, în funcţie de datele disponibile.

În această etapă, sursele de date pot fi perfecţionate printr-o directă şi eficientă cooperare inter-instituţională, în special pentru cuantificarea elementelor capitalului uman şi social şi a capacităţii de suport a ecosistemelor naturale. Sistemul actual, folosit pentru monitorizarea implementării Strategiei reînnoite pentru Dezvoltare Durabilă a UErecunoaşte în mod explicit existenţa acestor probleme şi recomandă statelor membre să-şi revizuiască în continuare sursele de date pentru seturile de indicatori, pentru a le asigura calitatea, nivelul de comparaţie şi relevanţa în raport cu obiectivele Strategiei UE.

Mergi la conţinutul principal Misiunea Institutului Naţional de Statistică Institutului Naţional de Statistică are misiunea de a satisface nevoile de informare ale tuturor categoriilor de utilizatori de date şi informaţii statistice, prin colectarea, producerea şi diseminarea datelor în conformitate cu Legea organizării şi funcţionării statisticii oficiale în România Nr. Viziunea Institutului Naţional de Statistică Institutului Naţional de Statistică, în calitate de principal producător de date statistice oficiale, responsabil de coordonarea tuturor activităţilor la nivel naţional privind dezvoltarea, elaborarea şi difuzarea statisticilor europene, este orientat către atingerea, într-o perspectivă apropiată, a unor performanţe metodologice şi tehnice funcţionale, recunoscute pe plan intern şi internaţional, situate la un nivel comparabil cu performanţele celor mai avansate institute naţionale de statistică din statele membre ale UE. Principii ce guvernează misiunea şi viziunea INS: Orientarea către utilizator; Eficienţa în raport cu procesele statistice; Îmbunătăţirea continuă a activităţii de statistică oficială; Angajamentul cu privire la calitatea produselor statistice; Accesibilitatea datelor şi informaţiilor statistice; Cooperarea în domeniul statisticii oficiale; Respectarea nevoilor furnizorilor de date; Implementarea sistematică a managementului calităţii în statistică; Satisfacerea cerinţelor colective şi individuale ale personalului INS.

Unul dintre punctele nodale ale Strategiei pentru Dezvoltare Durabilă reînnoite a UE îl reprezintă instituirea unui proces reglementat de monitorizare şi raportare care să armonizeze cerinţele naţionale specifice ale statelor membre cu nevoile de coordonare şi sinteză la nivelul instituţiilor Uniunii. S-a stabilit ca obiectivele de atins şi instrumentele de măsurare a performanţelor economice în raport cu responsabilităţile sociale şi de mediu să fie definite printr-un dialog constructiv angajat de Comisia Europeană şi de fiecare stat membru al UE cu comunitatea de afaceri, partenerii sociali şi formaţiunile relevante ale societăţii civile.

Comisia Europeană, cu asistenţa grupului de lucru pentru indicatorii dezvoltării durabile, a fost însărcinată să continue dezvoltarea setului de indicatori pentru a îmbunătăţi omogenitatea raportării.

Dezvoltarea unei viziuni alternative

O primă versiune a acestui set de indicatori a fost folosită pentru primul raport de evaluare a Strategiei UE reînnoite. În forma sa curentă, mecanismul de monitorizare evidenţiază anumite categorii de indicatori aflate încă în stadiul de dezvoltare.

Setul existent de indicatori este considerat adecvat pentru monitorizarea ţintelor cantitative ale Strategiei Dezvoltarea unei viziuni alternative, dar incomplet sau insuficient pentru urmărirea şi evaluarea obiectivelor calitative de exemplu, buna guvernare. Structura de indicatori produsă de Eurostat pentru primul raport de monitorizare a Strategiei UE reînnoite asociază fiecărei dimensiuni strategice un indicator reprezentativ Nivel 1un set de indicatori pentru obiectivele operaţionale subordonate Nivel 2 şi indicatori descriptivi ai domeniilor de intervenţie pentru politicile asociate Nivel 3.

Un set suplimentar de indicatori, în afara dezvoltarea unei viziuni alternative structuri indicatorii contextualieste inclus pentru fenomenele greu de interpretat normativ sau al căror răspuns la intervenţii rămâne neidentificat. În conformitate cu deciziile adoptate de Consiliul European, statele membre ale UE au obligaţia să-şi creeze forme de suport instituţional adecvate pentru coordonarea dezvoltării şi utilizării instrumentelor statistice de monitorizare şi pentru revizuirea periodică la 2 ani a fiecărei Strategii Naţionale, într-un mod congruent cu efortul de sistematizare a raportărilor asupra implementării Strategiei pentru Dezvoltare Durabilă la nivelul Uniunii Europene.

Este vorba, prin urmare, de un proces continuu, în care revizuirea la intervale scurte a Strategiilor Naţionale şi a Strategiei UE reduce marja de eroare în privinţa evaluării resurselor necesare pentru implementarea obiectivelor convenite. Pentru urmărirea şi verificarea implementării prezentei Strategii Naţionale se va crea şi întreţine un sistem naţional de indicatori statistici ai dezvoltării durabile, armonizat şi congruent cu sistemul relevant de indicatori utilizat la nivelul UE, pentru monitorizarea progreselor naţionale în raport cu Strategia pentru Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene.

Colectarea şi prelucrarea informaţiilor de încredere, cuantificate şi actualizate regulat, agregate la nivelul indicatorilor de dezvoltare durabilă, va permite măsurarea performanţelor în atingerea obiectivelor stabilite de Strategie şi raportarea corectă asupra rezultatelor. În acest mod, toate politicile vor forma obiectul monitorizării, urmărind responsabilizarea decidenţilor politici şi permiţând opiniei publice să evalueze succesul acţiunilor întreprinse.

Ansamblul activităţilor legate de elaborarea sistemului naţional de indicatori ai dezvoltării durabile se va desfăşura cum să vă recuperați vederea online îndrumarea şi controlul Comitetului Interdepartamental pentru Dezvoltare Durabilă propus în Partea V a prezentei Strategii. În acest cadru urmează să se stabilească mandatul, componenţa şi modul de organizare a grupului de lucru pentru indicatorii dezvoltării durabile, termenele de execuţie, pe etape ţinând seama de faptul că primul termen de raportare asupra implementării Strategiei Naţionale este luna iunie precum şi rolul de coordonare conceptuală şi metodologică al Institutului Naţional de Statistică.

Măsurile de conformitate cu obiectivele dezvoltării durabile adoptate de România în procesul de pre- şi post-aderareConştientizarea discrepanţelor dintre modelul de dezvoltare şi capacitatea de suport a capitalului natural s-a instalat treptat în România în anii ai secolului trecut şi a fost limitată, pentru început, la unele cercuri intelectuale şi academice, cu slab ecou la nivelul decidenţilor politici.