Deficienta de Vedere - Curs

Activitate vizuală cu deficiență de vedere. Modalităţi de stimulare vizuală şi tactilă a copiilor cu deficienţe de vedere | cubicsuite.ro

Clasificarea tipurilor de deficienta vizuala 1. Clasificarea dupa gradul deficitului de vedere prezent Acuitatea vizuala AV constitue facultatea regiunii maculare a retinei de a percepe obiecte de mici dimensiuni.

Asociația Darul auzului

Determinarea acuitatii vizuale se face cu ajutorul optotipilor tabele optometrice. Tabelele optometrice sunt formate din randuri de litere, cifre sau imagini de marime descrescanda, verificate statistic. Langa fiecare rand este specificata distanta de la care dimensiunile respective pot fi percepute de un ochi emetrop.

Examinarea se face de la o distanta fixa 5mseparat pentru fiecare ochi. Cu cat va scadea distanta de la care poate fi perceput randul cu atat va scadea si AV. Clasificarea deficientei de vedere dupa AV este cea prezentata anterior de Zamfirescu: a ambliopie usoara cu AV cuprinsa intre 0,3 b ambliopie medie cu AV intre 0,1 c ambliopie forte sau accentuata cu AV su 0.

Valorile prezentate mai sus sunt valabile pentru ochiul mai bun si corijat din punct de vedere optic cu ochelari. Baremele existente pentru scolarizarea copiilor cu deficiente de vedere difera destul de mult de la o tara la alta.

Diferentele apar mai cu seama in proportiile AV care stabilesc limitele intre scoala de orbi si scoala de ambliopi. De asemenea trebuie precizat ca in determinarea gradului defectului vizual nu se ia in considerare exclusiv acuitatea vizuala ci si alte elemente ale capacitatii vizuale.

Astfel, se considera echivalenta cecitatii deficienta vizuala care rezulta dintr-o reducere a campului vizual binocular la mai putin de 20 grade, chiar daca AV centrala este nemodificata vederea tip teava de luneta. In afara de AV si campul vizual, se mai iau in considerarein ceea ce priveste aprecierea gradului deficientei si alte defecte ale aparatului vizual ce diminueaza capacitatea vizuala, ca de exemplu strabismul, nistagmusul etc.

De asemenea la definirea gradului deficientei vizuale mai sunt implicati si alti factori optici si extraoptici, care concura la posibilitatile de valorificare practica a restului de vedere.

Daca AV este prin excelenta o entitate fiziologica, ce poate fi determinata cantitativ, Eficienta Vizuala trebuie conceputa mai larg, cuprinzand o serie de factori psihologici de natura extraoculara.

De fapt Eficienta Vizuala este educabila si perfectionabila in mod semnificativ pentru elevii ambliopi si pentru copiii cu resturi de vedere.

Deficienta de Vedere - Curs

Clasificarea deficientilor vizuali dupa momentul instalarii deficientei In functie de criteriul temporal al instalarii deficientei vizuale, deosebim deficiente congenitale, deficiente dobandite in copilaria timpurie, la varsta anteprescolara, prescolara, scolara si deficiente tardive. Persoanele cu cecitate congenitala sunt complet lipsite de reprezentari vizuale, iar cele cu deficienta vizuala survenita tinandu-se cont de timpul care a trecut de la aparitia deficientei pana la varsta actuala pot pastra o serie de imagini vizuale care pot avea o influenta insemnata asupra particularitatilor psihologice ale dezvoltarii.

Studiile de specialitate remarca importanta tiflopsihologica a reprezentarilor vizuale ale elevilor cu cecitate, recomandand mentinerea acestor imagini pe o perioada cat mai 6 indelungata dupa instalarea deficientei precum si valorificarea lor in procesul de invatamant. Astfel Heller, deosebeste in functie de participarea experientei optice la definirea profilului psihologic al deficientului vizual, urmatoarele grupe de persoane deficiente vizual: — persoane cu cecitate congenitala si cei care au orbit in primul an de viata ; acesti subiecti sunt lipsiti de orice experienta opticaviata lor psihica nefiind influentata de reprezentari vizuale; — persoane la care deficienta a survenit la varsta de ani; la acestia se remarca in perioada imediat urmatoare instalarii cecitatii, o interventie a reprezentarilor vizuale ce participa la interpretarea datelor tactil-kinestezice, fiind vorba de o stransa interdependenta a modalitatilor tactil-vizuale.

Reprezentarile vizuale se sting treptat.

Mult mai mult decât documente.

Chiar daca acestea sunt minime si permit numai perceperea luminozitatii si a unor raporturi spatiale vagi marimea obiectelor si distanta aproximativase recurge de asemenea la vizualizareimaginile vizuale interpretand pe cele tactil- kinestezice. O tratare mai putin analitica a problemei o intalnim la Steinberg, care distinge numai cecitatea timpurie activitate vizuală cu deficiență de vedere tardiva.

In prima grupa include orbii congenitali si cei care au orbit la varsta de ani, specificand insa ca de fapt toti cei care au orbit pana la varsta pubertatii trebuie considerati ca facand parte din aceasta grupa. In categoria orbilor tardivi clasifica clasifica persoanele care au orbit dupa varsta pubertatii. Dupa cum s-a vazut exista in literatura tiflopsihologica numeroase clasificari ale deficientilor vizuali dupa momentul instalarii deficientei.

Încărcat de

Ceea ce au ele in comun insa este faptul ca nu au fost elaborate experimental, cu deductivdeseori empiric prin aplicarea la aceasta problematizare a unor periodizari de varsta din psihologia copilului. Ca un fapt pozitiv se impune totusi constatarea ca clasificarile orbilor dupa momentul instalarii deficientei scot in evidenta importanta deosebita a reprezentarilor vizuale pentru viata psihica a copilului cu cecitate.

viziunea 25 este aceea rame pentru ochelari progresivi

Astfel, problema duratei si stabilitatii imaginilor optice dupa pierderea vederii este tratata mai ales pe baza auto-observatiei. Îmbunătățiri temporare ale vederii, se citeaza de exemplu relatarile unor nevazatori, care si-au pierdut vederea in diferite perioade de varsta si de la orbirea carora au trecut intervale diferite de timp.

In ceea ce priveste stingerea reprezentarilor vizuale, se considera ca în general îsi pierd semnificatia mai intai reprezentarile culorilor, iar abia mai tarziu reprezentarile vizuale ale formei, care au un echivalent si un suport in reprezentarile tactil-kinestezice ale formei si, în consecinta se mentin un timp mai indelungat.

Voss s-a ocupat de problema evocarii reprezentarilor la orbii tardivi. In functie de modalitatea receptiva care poate duce la evocarea acestor imagini vizuale, distinge o serie de tipuri: - tipul acustic ce isi evoca imaginile vizuale prin perceptii auditive; - tipul tactil-motor unde evocarea imaginilor vizuale are loc in procesul operarii tactile cu obiectele; - tipul intelectual ce vizualizeaza sub influenta unui efort de gandire deosebit; etc.

Studiul obiectiv al reprezentarilor vizuale la persoanele cu cecitate a fost abordat printre altii si de Zemtova, care a cercetat mai ales implicatiile kinestezice activitate vizuală cu deficiență de vedere si reproducerea imaginilor vizuale. Autoarea a folosit inregistrari concomitente a curentilor de actiune a degetelor mainii drepte care palpau un obiect in concordanta cu oculograme rezultate in aceiasi activitate.

Jump to navigation Jump to search Constituirea unei dominante în viața individului are o influență deosebită asupra organismului, dar și asupra personalității.

S-au pus astfel in evidenta legaturile vizual kinestezice la orbii tardivi, aratand ca acestea constitue baza pentru reprezentarile lor vizuale. Acelasi cercetator a utilizat electroencefalografia asupra unui lot de 40 de persoane cu diferite grade de deficienta vizuala. Nu s-au putut observa diferente semnificative intre intre datele inregistrate pentru persoanele cu cecitate tardiva si congenitala pe de o parte si cele cu resturi de vedere.

La toate categoriile de subiecti s-a pus in evidenta insa inhibarea ritmului alfa.

educaţie perceptiv – vizuală, orientare, mobilitate, tehnici alternative ...

Aceasta clasificare dupa momentul instalarii deficientei este importanta avand in atentie reprezentarile vizuale si mentinerea lor in procesul educativ si de reabilitare. Este stiut faptul ca o perceperea tactila atenta a unui obiect de catre copilul cu cecitate necongenitala, nu duce intodeauna in mod spontan la reproducerea imaginii vizuale a acestuia.

In special pe masura distantarii in timp de momentul orbirii, vizualizarea se produce numai ca rezultat al unei solicitari speciale, reproducerea avand loc atunci cand activitate vizuală cu deficiență de vedere un efort sustinut. De aici decurg o serie de sarcini de ordin tiflopedagogic.

Vederea asigură copilului în primul rând experiențe prin care el se percepe ca fiind distinct de restul lumii - o vede pe mama sa venind activitate vizuală cu deficiență de vedere plecând, învață că ea este un obiect separat. Pornind de la rolul mare pe care îl joacă vederea în procesul de formare al conceptului de sine: Deficientul vizual explorează lumea obiectelor numai prin tact - îi ia mai mult timp să-și descopere părțile corpului, de obicei face această descoperire atunci când reușește să le exploreze cu gura; Prezența mamei este cunoscută la început numai prin tact, iar ulterior prin asocierea prezenței ei cu sunetele pe care ea le produce - această asociere apare mai târziu, ca cea vizuală a copilului normal; Imaginea corporală se formează prin explorare tactilă și mai târziu prin intermediul comunicării și feedback-ului verbal; Numărul de relații sociale limitate se datorează și supraprotecției părinților care încearcă să-l țină la distanță de eventualele feedback-uri negative și datorită experiențelor școlare când educatorii fac concesii speciale sau nu sunt realiști în formularea așteptărilor lor. Toate acestea pot constitui piedici în construirea unui concept de sine realist. Uneori nu doar succesul contribuie la formarea lui, ci și eșecul, esențial pentru taekwondo și viziune generală și vocațională. Considerăm că acest ghid este absolut necesar pentru părinții care descoperă că au un copil deficient de vedere, precum și cadrelor didactice care sunt la început de drum în lucrul cu aceștia.

Specialistul va incerca sa puna in evidenta bagajul si semnificatia reprezentarilor vizuale ale elevilor cu cecitate sau ambliopi, pentru ca un copil care a orbit la 6 ani prezinta alte caracteristici decat unul care a orbit la 10 ani. In acest scop se pot folosi o serie de probe: 8 — probe de identificare a unor obiecte.

Se pot oferi copiiilor obiecte considerate a fi cunoscute de ei tactilo-kinestezic, urmarindu-se reactiile de investigatie, criteriile de cunoastere, reactiile verbale. In decursul verbalizarii pot apare anumite elemente vizuale ce constitue rezultatul evocarii experientei lor optice; — probe grafice si tiflografice ce servesc la punerea in evidenta a activitate vizuală cu deficiență de vedere vizuale.

Probele constau in desenarea unor obiecte sau situatii, folosind creion sau mijloace tiflografice desen in relief. Analiza lor ne pot furniza indicii relevante, ca de pilda aparitia perspectivei 3D ce constitue un indicator al unor reprezentari vizuale; — probe de confectionare a unor obiecte. Copii sunt pusi sa modeleze din plastilina anumite obiecte, fara a avea la indemna modelul; — probe verbale ce urmaresc determinarea experientei optice reflectata in sfera limbajului.

Medicină/Deficiența de vedere

Dupa determinarea bagajului de reprezentari vizuale ale fiecarui elev, specialistul va trebui sa manifeste o serie de preocupari in legatura cu mentinerea acestora in cadrul diferitelor activitati.

Important este ca solicitarea si mobilizarea acestor reprezentari sa constitue o preocupare continua. Importanta cunosterii cauzelor tulburarilor de vedere. Pentru a interveni eficace in procesul educatiei, psihopedagogul trebuie sa aiba notiuni despre structura si functia analizatorului vizual, si sa posede de asemenea principalele notiuni de oftalmologie pentru a fi in masura sa inteleaga fenomenul deficientei de vedere.

activitate vizuală cu deficiență de vedere te poți balansa cu o vedere slabă

Munca in echipa interdisciplinara este esentiala, alaturi de un specialist oftalmolog. Cunostiintele despre afectiunile oculare sunt necesare pentru a putea respecta in procesul de invatamant indicatiile si contraindicatiile medicale in legatura cu bolile de ochi de care sufera elevii. Mai cu seama acei copiii care prezinta afectiuni cu tendinta progresiva miopie maligna, glaucom infantiltrebuie sa se bucure de unele masuri speciale in cadrul regimului zilnic munca si odihna, solicitare optica si repaus vizual, efort fizic si intelectualfiind totodata indrumati in utilizarea adecvata a auxiliarelor optice.

  1. Deficienta de Vedere - Curs
  2. educaţie perceptiv – vizuală, orientare, mobilitate, tehnici alternative
  3. Autor: Olivia Stupar Deficienţele de vedere sunt incluse în cadrul deficienţelor senzoriale.
  4. Modalităţi de stimulare vizuală şi tactilă a copiilor cu deficienţe de vedere | cubicsuite.ro
  5. Ghid deficiente vaz - GIFTED (FOR) YOU Project
  6. Medicină/Deficiența de vedere - Wikimanuale
  7. Viziunea conturului
  8. (DOC) Perceptia persoanelor cu deficiente de vedere | Filip Guttman - cubicsuite.ro

Cunoasterea si intelegerea cauzei si naturii deficientei vizuale a eleviloralaturi de aspectele activitate vizuală cu deficiență de vedere, intregeste specialistului tabloul specific al personalitatii fiecarui copil cu aceasta dizabilitate. Nu se poate concepe o caracterizare psihopedagogica a unui elev cu cecitate sau ambliopiefara a tine cont de etiologia deficientei vizuale. Diagnosticul oftalmologic furnizeaza informatii pretioase care depasesc in multe cazuri sfera analizatorului vizual.

activitate vizuală cu deficiență de vedere miopie cum poți vindeca

De exemplu in cazurile de cataracta congenitala, se pot banui si unele afectiuni asociate deficiente mintale, 9 de auz, de vorbire, epilepsie. Intr-un alt exemplu daca vom lucra cu persoane care si-au pierdut vederea in urma unui accident, putem verifica posibila existanta a simptomelor sindromului de stress posttraumatic.

ochi roșii vedere încețoșată figura opt exerciții

Principalele cauze ale deficientelor vizuale In functie de modificarile indicilor functionali ai vederii, se pot inatlni in oftalmologie: 1. Afectiuni care evolueaza cu scaderea acuitatii vizuale 2.

Cele mai accesate psihoteste:

Afectiuni care evolueaza cu alterari ale campului vizual, si cele mai frecvente activitate vizuală cu deficiență de vedere — scotoame patologice, caracterizate prin absenta imaginii in CV pe zone limitate — hemianopsia, lipsa a doua jumatati simetrice din campul vizual 3.

Afectiuni care evolueaza cu tulburari ale vederii binoculare strabismul 4. Afectiuni care evolueaza cu alterari ale sensibilitatii cromatice : discromatopsiile totale sau partiale constitue dificultati de diferite grade in recunoasterea culorilor sau lipsa de perceptie pentru culori: daltonismul pt. Tulburari de refractie ametropiile Formarea corecta a imaginii optice pe retina ochiul emetrop poate fi impiedicata de activitate vizuală cu deficiență de vedere unor tulburari ale capacitatii de refractie a ochiului, numite in general ametropii.

Ametropiile sunt cauzate de modificari ale refringentei mediilor optice, fie de modificari ale axului anteroposterior al globului ocular. Sunt cunoscute patru tipuri de ametropii: - Miopia. Miopia reprezinta un exces de refractie, care tulbura perceptia la distanta nu vede bine la distanta.

Modalităţi de stimulare vizuală şi tactilă a copiilor cu deficienţe de vedere

Imaginea optica a obiectului se formeaza nu pe ecranul retinian, ci inaintea lui, fiind neclara. Miopul tinde sa se apropie de obiect sau sa apropie obiectul de ochi ca sa-1 poata vedea mai clar. Cu cat obiectul este mai departat de ochiul miop, cu atat imaginea este mai difuza. Corectia optica a acestui defect de refractie cazul miopiei benigne se face cu lentile divergente -menite sa readuca imaginea inapoi pe retina.

Copilul cu aceasta deficienta de vedere nu are nevoie de scolarizare speciala, ci doar de respectarea unor conditii de igiena